Istoria fotbalului românesc

În anul 1909, a luat naștere primul organism de conducere a activităților fotbalistice – Asociația Societăților Sportive din România.Ulterior, devine „Asociațiunea Cluburilor de Fotbal”, cu sediul în București. În același an, are loc și primul campionat de fotbal intern, câștigat de „Olimpia” București. Aceasta e prima echipă românească de fotbal înființată (1904).

În anul 1912, „Asociațiunea Cluburilor de Fotbal” se va afilia la Comisia de Fotbal Asociație. Președinte era Mario Gebaur care, la rândul său, făcea parte din Federația Societăților Sportive din România (FSSR), înființată în același an.

Între timp, au fost înființate echipe precum Venus București și Prahova Ploiești (1915), Sportul Studențesc București (1916), CA Oradea și Chinezul Timișoara (1910), AMFA Arad (1911), CFR Cluj-Napoca (1907).

Primul meci al Naționalei – prima victorie

În anul 1922, a avut loc, la Belgrad, primul meci al Naționalei de Fotbal a României, în compania Iugoslaviei, meci încheiat cu victoria românilor, scor 2-1. Apoi, în anul 1923, Comisia de Fotbal Asociație a FSSR a fost admisă, la Zurich, în calitate de membră FIFA. Astfel, România participă la Turneul Olimpic de Fotbal din 1924, la Paris.

Înființarea Federației

În anul 1930, Comisia Centrală de Fotbal Asociație devine Federația Română de Fotbal Asociație (FRFA). Campionatul intern, Divizia A, a debutat cu ediția din 1932-1933. Cupa României a fost inaugurată în anul 1933.

Până la debutul celui de-al Doilea Război Mondial, campioane ale României au fost: Ripensia, Venus și Unirea Tricolor. Cupa României a intrat, pe rând, în vitrina unor echipe ca: Ripensia, CFR Cluj-Napoca, Rapid București și CFR Turnu Severin.

Competiții internaționale

Pe plan internațional, România a participat, până la debutul celei de-a doua conflagrații mondiale, la 3 turnee finale ale Campionatului Mondial: Uruguay (1930), Italia (1934) și Franța (1938).

În anul 1945, fotbalul a reintrat în activitate, însă condițiile social-politice ale perioadei au avut ca efect politizarea acestuia.

Echipe vechi, echipe noi

După finele războiului și reluarea activității fotbalistice, s-au înființat noi echipe, precum: UTA Arad (1945), Steaua (1947), Dinamo, Universitatea Craiova (1948), Dinamo Pitești – FC Argeș (1953), ASA Târgu-Mureș (1962).

Pe de altă parte însă, echipe cum ar fi Carmen București, Ripensia, Venus, Ciocanul București, Gloria Arad, Chinezul Timișoara, Unirea Tricolor au dispărut.

Până în anul 1970, campioane ale României au fost: Steaua, UTA Arad, Dinamo, Petrolul, IC Oradea și Rapid.

Alte performanțe remarcabile

În perioada imediat următoare, fotbalul românesc a cunoscut performanțe deosebite, precum: calificarea la turneul final din Mexic (1970), câștigarea Cupei Balcanice pentru echipele de tineret (1974) și seniori (1980), acordarea „Ghetei de Aur” lui Dudu Georgescu (cel mai eficace fotbalist continental), calificarea Stelei în sferturile de finală ale Cupei Cupelor.

Anii 1980-1990 au fost cu adevărat remarcabili. Naționala de juniori a cucerit medalia de bronz la Campionatul Mondial din Australia (1981), iar prima reprezentativă a țării s-a calificat la turneul final al Campionatului European din Franța (1984). În anul 1990, naționala a reușit o nouă prezență la un Campionat Mondial, de data aceasta în Italia.

La nivel de echipe de club, startul performanțelor l-a dat Universitatea Craiova, ajungând în semifinalele Cupei Campionilor Europeni (CCE), în 1982-1984. În 1983-1984, Dinamo a ajuns până în semifinalele aceleiași competiții. În anul 1986, Steaua a fost prima și singura echipă care a cucerit trofeul, în urma memorabilului meci de la Sevilla. În urma acestui meci (2-0 cu FC Barcelona), portarul Helmuth Duckadam a intrat în Cartea Recordurilor după cele 4 penalty-uri apărate. Steaua s-a mai calificat în semifinalele CCE (1987-1988) și în finală (1988-1989). A câștigat Supercupa Europei în 1987.

La Campionatul Mondial din SUA (1994), România a obținut cea mai bună performanță din întreaga istorie – ajungând până în „sferturile” competiției și clasându-se, în ierarhia mondială, pe locul 6. S-a mai calificat la turneul final european din Anglia (1996) și la turneul final mondial din Franța (1998).

După performanța remarcabilă a „Generației de Aur” de la EURO 2000, în Olanda și Belgia, Naționala României a mai înregistrat, până în prezent, o singură calificare, în 2008.

Este de notat și performanța echipelor românești Steaua și Rapid care, în anul 2006, au jucat o dublă în „sferturile” Cupei UEFA, confruntare în urma căreia Steaua s-a calificat în semifinalele competiției.